-
Fine dining în Hunedoara? La Bulevard by Raul #masterchef
Sunt o gurmandă și nu mi-e rușine să recunosc asta. Îmi place să mănânc. Nu mult. De fapt, mă interesează mai mult calitatea decât cantitatea. Îmi place să gust, să degust, să încerc tot soiul de mâncăruri. Nu sunt genul care cere șnițel cu cartofi prăjiți oriunde merge, dar am o plăcere vinovată. De fapt, vreo două. Ciorbă de fasole cu afumătură în pâine și bulz (sau măcar vestita mămăliguță cu brânză și smântână). 😀 De data asta, vom vorbi despre un loc în care să-ți răsfeți papilele gustative, în cazul în care ajungi #prinHD. Fine dining în Hunedoara la Bulevard by Raul Unul dintre locurile în care am mâncat,…
- Bucăți din țara mea frumoasă, Despre mine și ce lucruri minunate fac eu, Pisicălătoresc, Radiografia unei zile
Pe Drumul Vinului în Podgoria Miniș-Măderat #prinArad
Vă povesteam în urmă cu ceva timp că am descoperit numeroase locuri tocmai bune de vizitat în Vestul țării. După un zbor de numai o oră și un scurt popas prin Timișoara, am luat trenul către Arad și uite-așa am ajuns și eu, în sfârșit, în Mica Vienă. Despre Muzeul Cofetăriei din Arad v-am povestit deja. Astăzi, aici, acum, a venit vremea să reconstituim prima zi a infotripului „Secretele Aradului” și să apucăm Pe Drumul Vinului în podgoria Miniș-Măderat. Podgoria Aradului a fost premiată cu Medalia de Aur în anul 1982, la Concursul Mondial de la Londra, pentru vinul Roşu de Miniş. Cadarca de Miniş şi Mustoasa de Măderat sunt…
-
Despre Gala Spring SuperBlog 2019 și aventura de un weekend la malul mării
De când mă ştiu, am iubit muntele mai mult decât marea. Ador să stau la soare, să simt valurile, să-mi plimb tălpile goale pe malul mării, dar plimbările prin pădurile de brazi mă relaxează aşa cum nicio altă activitate nu o poate face. Cu toate astea, în februarie am avut un dor de mare în plină iarnă așa cum nu am mai simțit de mult. Mi-era atât de dor încât m-am visat înotând în ape albastre şi limpezi, într-o stare de linişte perfectă. Am avut un gând s-o zbughesc în martie spre Constanţa, însă mi-am zis că trebuie să mai am puţintică răbdare. Până la Gala Spring SuperBlog. 3-5 mai…
-
Povestea complexului avicol integrat #Avis3000. Sau prima zi #prinHD2019
Aşa cum aţi văzut, probabil, pe pagina mea de Facebook, în perioada 9-12 mai am fost într-un infotrip prin Judeţul Hunedoara. Vă voi povesti în ordine cronologică ce am făcut şi ce am văzut pe acolo, #prinHD2019, nu de alta, dar merită. Carne de pui ca acasă, la țară – #Avis3000 Călătoria aceasta de patru zile a stat sub semnul hashtag-ului oficial #prinHD2019 şi a fost organizată cap-coadă de Călin Bobora, născut şi crescut pe frumoasele plaiuri ale Hunedoarei. Atunci când te uiţi în farfurie şi vezi acolo o supă cu carne de pui cu legume şi tăieţei de casă, nu te gândeşti la întregul proces prin care ingredientul principal…
-
Miss Bala (2019) – Are loc prietenia în lumea traficanţilor din Tijuana?
Unele dintre cele mai importante filme din istoria cinematografiei mondiale au avut drept inspiraţie cartelurile şi viaţa celor ce conduc lumea din umbră. Cei interesaţi de astfel de subiecte nu au fost deloc puţini, iar acest lucru nu a făcut decât să alimenteze producţia de asemenea filme. Astăzi, povestim despre Miss Bala (2019). Gina Rodriguez, în rolul principal din Miss Bala Acţiunea se învârte în jurul Gloriei Fuentes, o tânără makeup artist aflată în vizită la Suzu, prietena ei cea mai bună din copilărie, singura cu care a mai păstrat legătura după ce s-a mutat din Mexic în Los Angeles. Cele două prietene ies într-un club de noapte, iar acolo,…
-
Am decupat din suflet primăvara
Am decupat din suflet primăvara și i-am dat forma unui liliac… înflorit și întors cu susul în jos. Visele-mi sunt acum purtate pe aripi de rând|unică. Și-au făcut cuib în odăile inimii mele. Soarele îmbracă grădinile-n verde și scoate la iveală pistruii copilăriei nevindecate. Nopțile-și poartă sprâncenele lunatice ca niște felinare stinse ce fac o tură nocturnă într-o felie de unt din Calea Lactee. Și aș mai avea metafore să-mi descriu Visul. Dar reflecțiile mele ar deveni curând reflexiile tale. Și e prea târziu.
-
Turul pietonal prin Câmpina, o incursiune în „arhitectura petrolului”
Al treilea oraş ca importanţă din judeţul Prahova, în sec. al XVIII-lea, după Ploieşti şi Târgşor, Câmpina este astăzi recunoscută în primul rând prin Castelul Iulia Haşdeu (despre care am scris aici) şi prin Muzeul Nicolae Grigorescu, ambele situate pe aceeaşi stradă. Scurt istoric al municipiului Câmpina Prima atestare a localităţii datează din sec. al XVI-lea (anul 1503), atunci când Câmpina reprezenta vama ce făcea legătura între Transilvania şi Muntenia, fiind menţionată în actele vremii ca “vama Prahovei”, rolul fiindu-i preluat de Breaza (în 1840) şi ceva mai târziu de Predeal. Pe lângă dezvoltarea prin comerţ şi activităţile vamale, în 1799, boierul Scarlat Câmpineanu adresează o scrisoare domnitorului Moruzi prin…
-
86 de ani de Nichita Stănescu: „Eu nu prea cred că există poeți, cred că există poezie.”
Deși abia m-am întors de pe meleaguri arădene, am zis că nu trebuie să treacă această zi de 31 martie fără să amintesc de nașterea unuia dintre cei mai de seamă oameni ai culturii române: Nichita Stănescu. 86 de ani de la nașterea Omului poliglot de limbă română La 31 martie 1933, orașul Ploiești a oferit acestei țări un poet de o profunzime incredibilă, un inovator remarcabil al limbii române, un om ce respira poezie. Este cunoscut faptul că Nichita și-a dictat (nu și-a scris) o mare parte din poezii, iar acest lucru oferă manuscriselor lui o valoare și mai mare. Astăzi îmi doresc să îl (re)vedem împreună pe Nichita într-un…
-
Spring SuperBlog 2019 – O nouă oportunitate de a-ţi arăta forţele în blogosfera românească
Au trecut deja aproape trei luni de când m-am bucurat de câştigarea trofeului SuperBlog în ediţia de toamnă 2018. Nu contenesc în a mă minuna de rapiditatea cu care zboară săptămânile de parcă ar fi minute. Acum e luni, acum e duminică şi parcă nici nu apuc să scriu aici tot ce aş avea să împărtăşesc cu voi. De exemplu, abia acum apuc să vă spun că a început Spring SuperBlog 2019, iar voi aveţi astfel posibilitatea să vă arătaţi forţele în blogosfera românească. *wink Despre SuperBlog… …am tot vorbit pe aici, cum era firesc. Am adunat atâtea experienţe faine în jurul acestei competiţii de blogging creativ încât era culmea…
-
Interviu cu Daniel Preda(tor): „Lumea ar trebui să mă asculte pentru că sunt apropiat de simțirile lor. Sau nesimțirile lor.”
Am plănuit acest interviu de mai multă vreme. Mult prea multă vreme, chiar. :)) L-am cunoscut pe Daniel prin intermediul unui articol publicat pe blog – Cum să nu fii meltean la un concert (Paraziții la Arenele Romane). Acolo îmi vărsam eu oful cum știam mai bine, omul a rezonat cu mine și uite-ne deja cu ceva ani de prietenie în spate. Între timp, a evoluat mult, adică fix ceea ce admir și încurajez cel mai mult la o persoană: dorința de autodepășire, de forțare a limitelor, de ieșire din zona de confort. Ne-am propus și altfel de materiale pe viitor (video), dar astăzi vă invit la o citeală faină,…
-
Poezia săptămânii: Constantin Brâncuși în Poezia artelor frumoase
Într-una din călătoriile mele printre cărțile Anticariatului Unu (zona Universitate), am găsit un volum publicat în 1989 de Editura Minerva: Poezia artelor frumoase, o antologie semnată de Marin Mihalache. Ut pictura poesis (Poezia este ca pictura – Horațiu) Pornind de la acest gând, autorul a adunat diferite poeme dedicate artelor frumoase. Dintre ele, pentru poezia săptămânii lui Brâncuși (așa cum este declarată săptămâna în care este ziua de naștere a sculptorului), am ales câteva poezii adresate acestuia, versuri pe care le voi reda mai jos. Pasărea sfîntă – Lucian Blaga Întruchipată în aur de sculptorul C. Brâncuși În vîntul de nimeni stîrnit hieratic Orionul te binecuvîntă, lăcrimîndu-și deasupra ta geometria înaltă…
-
eu tic, tu taci
miez de idei în noapte – mă cuprinde liniștea pe după umeri, buze și coapse. îmi confund scrisul cu un cântec de leagăn, de la atâtea vise nu-mi mai încap în piele și fug către răsărit cu pași înceți, a/lene, de rac. doamne, oare ce mă fac acum, între foaie și copac, mâine, între ocean și-un lac… adun din amintiri nisipul să fac cumva s-opresc timpul în clepsidra-n care ți-am memorat chipul… dar îți știu deja tertipul. vorbesc în cadența unei inimi ce sare peste orgolii, ambiții nu are, strigă un nume ce sună-a-nstrăinare, nu, nu e a mea.. acum cad în visare… tac. tic. tic. Taci!
